Sport

In weekend s-au jucat si ultimele trei partide din etapa programata in Liga a IV-a, Seria Sud. Progresul Somcuta Mare a primit vizita “minerilor” din Cavnic. Prima repriza a fost una echilibrata. Gazdele au deschis scorul, insa cavnicarii au egalat. In repriza secunda lucrurile s-au clarificat, oaspetii recunoscandu-se invinsi.

Clasament provizoriu
1. Progresul Somcuta 20 15 2 3 59-25 47 (+17)
2. Spicul Ardusat 20 14 3 3 54-30 45 (+15)
3. Spicul Mocira 20 14 2 4 63-22 44 (+14)
4. FC Universitar II 20 11 3 5 54-28 36 (+7)
5. Lapusul Tg. Lapus 21 11 3 7 52-33 36 (+3)
6. Eaton Farcasa 21 10 2 9 60-35 32 (+5)
7. Unirea Sisesti 20 9 4 7 41-39 31 (+1)
8. Vectrix Satulung 21 7 6 8 39-46 27 (-6)
9. Asten Tautii M. 21 7 5 9 37-39 26 (-4)
10. Minerul Cavnic 20 6 4 10 28-44 22 (-9)
11. CS Seini 19 5 3 12 25-39 18 (-12)
12. Gloria Renel BM 20 3 3 14 23-80 12 (-18)
13. Minerul Baita 19 0 0 19 14-85 0 (-30)*
(*echipa retrasa din campionat)

Etapa viitoare (14/15 mai): Asten Tautii Magheraus - Eaton Farcasa; Unirea Sisesti – Spicul Ardusat; Minerul Cavnic – CS Seini; FC Renel Baia Mare – Progresul Somcuta Mare; Minerul Baita – Spicul Mocira 0-3; Lapusul Tg. Lapus - FCMU 2 Baia Mare. Vectrix Satulung sta.

sursa emm.ro

Portret

Căvnicarul Iulian Mureşan este sunetistul vedetelor autohtone

De câţiva ani asigură sonorizarea la concertele interpreţilor români. A lucrat cu mai toate trupele artiştilor din ţară. De curând a pus pe picioare o trupă de folk-rock.

Iulian este toboşarul trupei Km 32 din Cavnic, oraş situat la 20 de kilometri de Baia Mare. Pasiunea lui pentru muzică se datorează părintelui său. „Când eram încă elev la liceu mi-am adus aminte că tata cânta la chitară. De atunci am decis să-i calc pe urme”, spune Iulian.

Are propria trupă

Dragostea pentru corzile chitarei a transmis-o şi fratelui său. „Am primit un set de tobe de la unchiul meu. Atunci mi-a venit ideea să fac o trupă”, afirmă toboşarul. Mai avea nevoie de un basist pe care Iulian l-a „recutat” direct de pe patul de spital. „Eram în spital iar vis- a-vis de patul meu stătea un alt băiat care suferea de aceeaşi boală ca mine. Discutând cu el am decis că este persoana potrivită să fie basistul trupei Km 32”, subliniază toboşarul.

După doar o zi de repetiţii la Palatul Copiilor din oraş au reuşit să-i surpindă pe toţi cei prezenţi în sală. De atunci au avut numeroase concerte cu ocazia zilelor diferitor oraşe din ţară, au participat chiar şi la Gala Folk-rock din Baia Mare. Stilul lor îmbină muzica folk cu cea rock şi alte influenţe funk, populară şi reggae. Sunt cunoscuţi datorită pieselor „Aşa beau oamenii buni” şi „Ghezeşu” asupra cărora şi-au pus amprenta personală şi le-au modificat linia melodică. Au însă şi 15 piese proprii.

Sunetistul vedetelor

Iulian Mureşean este cunoscut de marii interpreţi români datorită atmosferei muzicale pe care o asigură celor prezenţi pe scenă. A început la o firmă de sonorizare din oraş şi a ajuns să semneze un contract de colaborare cu Alin Oprea de la Talisman. „Prin intermediul lui Alin am ajuns să colaborez şi cu alţi artişti. Mergeam tot timpul prin ţară cu ei la diferitele concerte pe care le aveau”, arată sunetistul.

La nunţi întreţinea atmosfera prin muzica celor de la JudeBox, foarte cunoscuţi datorită emisiunii Cronica Cârcotaşilor şi a formaţiei Marfar, de la emisiunea Dănuţ.SRL. „Singurii interpreţi români cu care nu am lucrat sunt cei de la Phoenix, Zdob şi Zdub şi Holograf”, arată Iulian toboşarul.

Întrebări şi răspunsuri:

Care dintre artiştii cu care ai lucrat ţi-au lăsat o impresie mai bună?

I.M.: Toţi au fost ok, dar băieţii de la Marfar mi-au făcut o impresie foarte bună, deoarece sunt oameni cu bun simţ şi de gaşcă. Cu ei însă am colaborat la nunţi, unde era mult mai bine decât la concerte, deoarece de multe ori organizatorii uitau să-mi asigure mâncarea şi trecea câte o zi fără să mănânc nimic.

Ce planuri ai pentru viitor?

I.M: În viaţa personală îmi doresc să-mi deschid o pensiune agroturistică, unde cei cazaţi să poată să ia şi cursuri de călărie. În plan muzical îmi doresc să ajung departe, dar este foarte greu să-ţi promovezi muzica. Nimeni nu te bagă în seamă dacă nu ai bani.

Ce-i place:

Este o persoană nonconformistă şi se declară un împătimit al sporturilor extreme. Iubeşte sporturile de iarnă şi consideră că este un bun schior. Adoră să străbată ţara în lung şi lat, afirmând că se urcă în tren şi coboară doar atunci când îl dă controlorul jos.

Ce nu-i place:

Nu suportă oamenii aroganţi şi fiţoşi. Îi etichetează ca mincinoşi pe toţi cei care se ţin de lucruri mărunte. Detestă să depindă de alţii, de aceea a început de mic să-şi câştige existenţa. Spune ironic că „adevăratele valori” ale ţării se găsesc în parlamentul României.

Născut: 27 aprilie 1988, Maramureş
Studii: Facultatea de Inginerie si Management in Agroturism şi Alimentaţie Publică,Universitatea V. Goldiş Baia Mare
Stare civilă: Necăsătorit, are doi fraţi
9 octombrie 2009, 21:21 | Autor: Andreea Oşan | Adevărul de Seară Baia Mare

Pune mâna şi citeşte

Herta Müller
Încă de pe atunci vulpea era vânătorul

„Premiul Nobel pentru literatură îi este acordat scriitoarei Herta Müller, care descrie cu lirismul său concentrat şi proza plină de sinceritate universul celor deposedaţi.“ (Motivaţia juriului Nobel 2009)

Gardul fabricii şi casele sunt înconjurate de zidurile oraşului, iar dincolo de acesta sunt lanurile unduitoare de grâu, nesfârşite, mărginite de Dunărea ce nu poate fi traversată decât sub tirul grănicerilor. Dacă lumea este doar o inimaginabilă şi apăsătoare înşiruire de închisori concentrice, în care-ţi ispăşeşti condamnarea pe viaţă, mai eşti, de fapt, în viaţă? Sau te amăgeşti mimând umanitatea într-un cotidian pe care nici frumuseţea inocentă a naturii nu-l poate lumina, când relaţiile dintre oameni sunt denaturate de suspiciune, când victimele nu pot să scape decât dacă devin, la rândul lor, vânători de oameni?
Răspunsurile pe care şi le dau la aceste întrebări obsedante, niciodată formulate explicit, îi împart pe actorii acestei lumi în două tabere. Însă şi unii, şi alţii trebuie să poarte măşti.

„O blană de vulpe în apartamentul profesoarei Adina devine un simbol al ameninţărilor unei Securităţi omniprezente pe când regimul începe deja să se clatine. În imagini expresive şi de o frumuseţe înfricoşătoare, Herta Müller reconstituie panorama crudă şi înspăimântătoare a dictaturii şi a unei societăţi distruse până la rădăcină. Decăderea oamenilor, ba chiar a unei întregi ţări, este redată aici până în cele mai mici detalii – în toată această suferinţă pare că natura însăşi trece de partea terorii. Încă de pe atunci vulpea era vânătorul este probabil cartea cea mai românească a acestei mari autoare de limbă germană.“ (Ernest WICHNER)